sâmbătă, 29 noiembrie 2008
SIF Transilvania a numit un administrator provizoriu
Conducerea SIF Transilvania l-a numit, vineri, pe Stefan Szabo in functia de administrator provizoriu, pana la urmatoarea adunare generala a actionarilor, in urma demisiei unui membru al Consiliului de Administratie, Yarden Mariuma. Szabo a mai ocupat functia de administrator al societatii de investitii financiare in perioada 2001-2003 si indeplineste conditiile prevazute de Regulamentul Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, se arata intr-un comunicat transmis vineri Bursei de Valori Bucuresti. SIF Transilvania a raportat la finele lunii august un activ net de 2,3 mld. lei, in scadere cu 1,46% comparativ cu luna iulie, cand activul net a fost de 2,33 mld. lei. Activul societatii a scazut in primele opt luni cu 16,56%, de la 2,76 mld. lei la 2,3 mld. lei, iar in raport cu intervalul ianuarie - august al anului trecut, cu 11,2%.
Petrolul si energia, cele mai valoroase in portofoliul FP
Cele mai valoroase participatii din portofoliul Fondului Proprietatea (FP) sunt pachetul de 20% din actiunile Petrom, evaluat de analistii KBC Securities la aproape 8 mld. lei (2,17 mld. euro), si pachetul similar detinut la principalul producator de energie, Hidroelectrica, a carui valoare a fost stabilita la 3,8 mld. lei (1,03 mld. euro).
Petrom, cea mai mare companie petroliera romaneasca, este evaluata la 39,6 mld. lei (10,76 mld. euro), cu 40% peste valoarea luata in calcul in activul Fondului Proprietatea si de doua ori mai mare fata de capitalizarea bursiera a Petrom calculata pe baza ultimului pret de tranzactionare din sedinta de vineri. Potrivit analistilor KBC, pretul corect al actiunilor Petrom este de 0,7 lei, valoare calculata prin actualizarea fluxurilor viitoare de numerar, fata de o cotatie de 0,349 lei/actiune in ultima sedinta.
Petrom, cea mai mare companie petroliera romaneasca, este evaluata la 39,6 mld. lei (10,76 mld. euro), cu 40% peste valoarea luata in calcul in activul Fondului Proprietatea si de doua ori mai mare fata de capitalizarea bursiera a Petrom calculata pe baza ultimului pret de tranzactionare din sedinta de vineri. Potrivit analistilor KBC, pretul corect al actiunilor Petrom este de 0,7 lei, valoare calculata prin actualizarea fluxurilor viitoare de numerar, fata de o cotatie de 0,349 lei/actiune in ultima sedinta.
Sezon ratat pentru fondurile de actiuni nou lansate
Corectiile bursiere au muscat adanc din capitalul fondurilor de actiuni lansate anul acesta, de teama unor scaderi agresive unii administratori preferand sa amane lansarea de produse pana cand piata va da semne de insanatosire.
Societatea de administrare a investitiilor Target Asset Management (AM), cu sediul in Cluj, a amanat lansarea singurului fond de actiuni din portofoliu-Target Investor, pentru anul viitor, in speranta ca conditiile de piata vor fi mai favorabile.
Ne gandim sa lansam fondul de actiuni in 2009, cand poate conditiile din piata de capital se vor imbunatati. Daca l-am fi lansat la inceputul anului, cred ca am fi inregistrat in momentul de fata o pierdere de 40%, sau poate chiar mai mare", a spus Serban Nascu, vicepresedintele societatii Target AM.
Administratorul a depus inca din toamna anului trecut documentatia pentru autorizarea fondului de actiuni, si a primit avizul de functionare din partea CNVM in luna februarie. Avand in vedere ca societatea nu este membra a unui grup bancar, capitalul initial al fondului de actiuni depinde in mare masura de interesul si de subscrierile investitorilor.
"Am purtat discutii cu o serie de investitori care ar fi dispusi sa investeasca in fond sume mai mari, de peste 500.000 de lei. Insa tinand cont de actualele conditii de pe piata de capital, acestia nu mai sunt la fel de dispusi sa investeasca", a adaugat Nascu de la Target AM.
Odata lansat, Target Investor ar deveni primul fond de investitii sub brand propriu, avand in vedere ca celelalte doua fonduri din portofoliul Target - Fortuna Classic si Fortuna Gold - au fost constituite prin preluarea fondurilor mutuale Dacia Felix, Fondul Roman de Investitii si Ardaf.
Pe de alta parte, administratorii care fac parte dintr-un grup bancar au beneficiat de sprijinul financiar al bancii-mama pentru lansarea fondurilor de actiuni, capital initial pe care nu au reusit insa sa il conserve din cauza corectiilor agresive ale Bursei.
In prima jumatate a anului au fost lansate trei fonduri de actiuni-Zepter Actiuni, OTP Avantis si Carpatica Stock, lansari care au succedat practic infiintarea societatilor de administrare din cadrul celor trei grupuri financiare. Fondurile de actiuni OTP Avantis si Zepter Actiuni au intrat pe piata in primavara cu un capital initial de 9,2 mil. lei, respectiv 9,1 mil. lei, incheind luna august cu active mai mici cu 700.000 de lei, respectiv 500.000 de lei. Fondul de actiuni al grupului financiar Carpatica a pierdut din cele aproape 5 mil. lei, cat a fost insertia initiala de capital, 300.000 de lei in intervalul cuprins intre lunile iunie si august. Cumulat, cele trei fonduri de actiuni au pierdut aproape 1,5 mil. lei in contextul corectiilor bursiere.
Nu doar fondurile "tinere" de actiuni au avut de suferit de pe urma corectiilor bursiere, intreaga piata a inregistrat o diminuare consistenta a activelor anul acesta. Cele 17 fonduri de actiuni au incheiat luna august cu active totale de 239 mil. lei, in scadere cu aproape 40% de la inceputul anului, pe de o parte din cauza scaderilor bursiere si de pe alta din cauza retragerilor facute de investitori.
Societatea de administrare a investitiilor Target Asset Management (AM), cu sediul in Cluj, a amanat lansarea singurului fond de actiuni din portofoliu-Target Investor, pentru anul viitor, in speranta ca conditiile de piata vor fi mai favorabile.
Ne gandim sa lansam fondul de actiuni in 2009, cand poate conditiile din piata de capital se vor imbunatati. Daca l-am fi lansat la inceputul anului, cred ca am fi inregistrat in momentul de fata o pierdere de 40%, sau poate chiar mai mare", a spus Serban Nascu, vicepresedintele societatii Target AM.
Administratorul a depus inca din toamna anului trecut documentatia pentru autorizarea fondului de actiuni, si a primit avizul de functionare din partea CNVM in luna februarie. Avand in vedere ca societatea nu este membra a unui grup bancar, capitalul initial al fondului de actiuni depinde in mare masura de interesul si de subscrierile investitorilor.
"Am purtat discutii cu o serie de investitori care ar fi dispusi sa investeasca in fond sume mai mari, de peste 500.000 de lei. Insa tinand cont de actualele conditii de pe piata de capital, acestia nu mai sunt la fel de dispusi sa investeasca", a adaugat Nascu de la Target AM.
Odata lansat, Target Investor ar deveni primul fond de investitii sub brand propriu, avand in vedere ca celelalte doua fonduri din portofoliul Target - Fortuna Classic si Fortuna Gold - au fost constituite prin preluarea fondurilor mutuale Dacia Felix, Fondul Roman de Investitii si Ardaf.
Pe de alta parte, administratorii care fac parte dintr-un grup bancar au beneficiat de sprijinul financiar al bancii-mama pentru lansarea fondurilor de actiuni, capital initial pe care nu au reusit insa sa il conserve din cauza corectiilor agresive ale Bursei.
In prima jumatate a anului au fost lansate trei fonduri de actiuni-Zepter Actiuni, OTP Avantis si Carpatica Stock, lansari care au succedat practic infiintarea societatilor de administrare din cadrul celor trei grupuri financiare. Fondurile de actiuni OTP Avantis si Zepter Actiuni au intrat pe piata in primavara cu un capital initial de 9,2 mil. lei, respectiv 9,1 mil. lei, incheind luna august cu active mai mici cu 700.000 de lei, respectiv 500.000 de lei. Fondul de actiuni al grupului financiar Carpatica a pierdut din cele aproape 5 mil. lei, cat a fost insertia initiala de capital, 300.000 de lei in intervalul cuprins intre lunile iunie si august. Cumulat, cele trei fonduri de actiuni au pierdut aproape 1,5 mil. lei in contextul corectiilor bursiere.
Nu doar fondurile "tinere" de actiuni au avut de suferit de pe urma corectiilor bursiere, intreaga piata a inregistrat o diminuare consistenta a activelor anul acesta. Cele 17 fonduri de actiuni au incheiat luna august cu active totale de 239 mil. lei, in scadere cu aproape 40% de la inceputul anului, pe de o parte din cauza scaderilor bursiere si de pe alta din cauza retragerilor facute de investitori.
Mihai Chisu, IFB: Apropierea crizei de Europa va aduce noi scaderi
Bursa de la Bucuresti nu a reusit sa pastreze tendinta crescatoare de la inceputul saptamanii trecute, inchizand sedinta de vineri in scadere cu 2,5% fata de nivelul de referinta. Indicele BET, care reda evolutia primelor 10 companii de pe piata in functie de lichiditate, a pierdut astfel 114 puncte si s-a apropiat de pragul de 4.500 de puncte.
Indicele extins al pietei, BET-XT, care cuprinde cele mai lichide 25 de titluri listate, a consemnat in sedinta de vineri o scadere 2,3%. "Vestile care vin de pe pietele externe denota o inrautatire a situatiei, si chiar daca Bursa de la noi a inregistrat o scadere generala de peste 60%, mai exista in continuare riscul ca aceasta sa mearga in pierdere. Apropierea crizei financiare americane de Europa va duce cu siguranta la o accentuare a trendurilor descendente", a declarat Mihai Chisu, broker in cadrul societatii de brokeraj IFB Finwest.
Indicele extins al pietei, BET-XT, care cuprinde cele mai lichide 25 de titluri listate, a consemnat in sedinta de vineri o scadere 2,3%. "Vestile care vin de pe pietele externe denota o inrautatire a situatiei, si chiar daca Bursa de la noi a inregistrat o scadere generala de peste 60%, mai exista in continuare riscul ca aceasta sa mearga in pierdere. Apropierea crizei financiare americane de Europa va duce cu siguranta la o accentuare a trendurilor descendente", a declarat Mihai Chisu, broker in cadrul societatii de brokeraj IFB Finwest.
Ostahie vinde spatiile mici pentru a investi in centre comerciale
Dan Ostahie, presedintele grupului Altex, a declarat ca in urmatorii trei ani divizia de real estate a grupului, Cometex Suceava, va vinde 40 de spatii comerciale de suprafata mica si va investi intr-o retea de centre comerciale.
Cometex a convocat, potrivit unui comunicat emis Bursei de Valori Bucuresti, o Adunare Generala a Actionarilor in urma careia urmeaza sa hotarasca vanzarea unor imobile inchiriate in prezent, fondurile urmand sa fie directionate catre proiecte aflate in dezvoltare, potrivit reprezentantilor companiei.
"Propunerea de vanzare este pentru toate cele 40 de spatii operate de Cometex, dar nu le vom vinde pe toate. Avem cateva oferte din partea unor chiriasi care vor sa devina proprietari, iar daca ofertele lor sunt bune vom vinde aceste spatii", a declarat Dan Ostahie.
Cometex a convocat, potrivit unui comunicat emis Bursei de Valori Bucuresti, o Adunare Generala a Actionarilor in urma careia urmeaza sa hotarasca vanzarea unor imobile inchiriate in prezent, fondurile urmand sa fie directionate catre proiecte aflate in dezvoltare, potrivit reprezentantilor companiei.
"Propunerea de vanzare este pentru toate cele 40 de spatii operate de Cometex, dar nu le vom vinde pe toate. Avem cateva oferte din partea unor chiriasi care vor sa devina proprietari, iar daca ofertele lor sunt bune vom vinde aceste spatii", a declarat Dan Ostahie.
Grupul Rompetrol a luat 6,52% din actiunile Vega in oferta
Grupul Rompetrol a preluat 6,52% din actiunile Rompetrol SA Ploiesti (VEGA), in cadrul ofertei publice de cumparare, pentru 29,5 mil. lei (8 mil. euro), majorandu-si participatia la 98,98% din capitalul companiei.
Grupul Rompetrol a derulat, in perioada 29 iulie-29 septembrie, o oferta publica de cumparare de actiuni la Rompetrol SA, prin care a vizat achizitia titlurilor pe care nu le controla la companie, respectiv 7,54% din capital. Intermediarul ofertei publice de cumparare a fost firma de brokeraj Tailwind Securities, controlata de grupul Rompetrol, pretul oferit de grup fiind de 0,26 lei/actiune, cu mult peste cel existent in piata la anuntul ofertei. Titlurile companiei inregistrau ieri, dupa incheierea ofertei, o scadere de 15,3% si erau tranzactionate la un pret de 0,216 lei. Rompetrol SA a vandut in cadrul ofertei pachetul de 2,5% din propriile actiuni, pe care il controla. Grupul Rompetrol ar putea incepe procedura de delistare a companiei de pe piata RASDAQ.
Grupul Rompetrol a derulat, in perioada 29 iulie-29 septembrie, o oferta publica de cumparare de actiuni la Rompetrol SA, prin care a vizat achizitia titlurilor pe care nu le controla la companie, respectiv 7,54% din capital. Intermediarul ofertei publice de cumparare a fost firma de brokeraj Tailwind Securities, controlata de grupul Rompetrol, pretul oferit de grup fiind de 0,26 lei/actiune, cu mult peste cel existent in piata la anuntul ofertei. Titlurile companiei inregistrau ieri, dupa incheierea ofertei, o scadere de 15,3% si erau tranzactionate la un pret de 0,216 lei. Rompetrol SA a vandut in cadrul ofertei pachetul de 2,5% din propriile actiuni, pe care il controla. Grupul Rompetrol ar putea incepe procedura de delistare a companiei de pe piata RASDAQ.
Primele schimbari in indicele BET-XT, de la 1 octombrie
Ponderile actiunilor BRD si Banca Transilvania vor depasi, de la 1 octombrie, cota detinuta de titlurile Petrom in calculul indicelui BET-XT (BET Extented Index), indicator care include cele mai lichide 25 de companii listate, printre care si SIF-urile. In urma reevaluarii structurii BET-XT, BRD si-a mentinut cota de 14,94% din indice, plasandu-se pe primul loc in functie de importanta, fiind urmata de Banca Transilvania, a carei pondere a scazut de la 15,86% la 14,89%, si de titlurile Petrom, in scadere de la 17,37% la 14,78%. Comitetul indicilor BVB a decis, saptamana trecuta, excluderea din componenta indicelui extins BET-XT a actiunilor Alumil, Altur si Prodplast si inlocuirea acestora cu titlurile Azomures, Dafora si Socep. De asemenea, Bursa a anuntat ca in perioada 1 octombrie 2008 - 31 martie 2009 va reduce cu pana la 30% comisioanele platite de intermediari pe piata spot in functie de rulajul acestora pe piata futures.
Gheorghe Chirila a plecat din conducerea executiva a SIF Oltenia
Gheorghe Chirila a parasit functia de director al departamentului de portofoliu si actionari din cadrul SIF Oltenia (SIF5), demisia sa realizandu-se pe baza acordului intre cele doua parti, potrivit unei raportari transmise de SIF Oltenia Bursei de Valori Bucuresti. Chirila era unul dintre cei mai bogati manageri ai SIF Oltenia, el detinand circa 1,61 milioane de actiuni SIF5, potrivit raportarilor de la sfarsitul anului trecut. Pachetul de actiuni pe care-l detine valoreaza in prezent pe Bursa circa 2,24 mil. lei (0,6 mil. euro). Actiunile SIF5 au pierdut circa doua treimi din valoare de la inceputul anului, ultimul pret fiind ieri de 1,39 lei/actiune.
Mecanica Ceahlau spera sa obtina 11,6 mil. euro din vanzarea unui activ imobiliar
Producatorul de utilaje agricole Mecanica Ceahlau din Piatra-Neamt (MECF) scoate la vanzare un activ cu suprafata de 23.235 de metri patrati situat in Piatra-Neamt la pretul minim de 500 de euro pe metrul patrat, potrivit unei hotarari a Adunarii Generale a Actionarilor. Compania spera sa obtina astfel peste 11,6 milioane de euro din vanzarea activului, care cuprinde si un imobil de 11.171 de metri patrati. Mecanica Ceahlau a obtinut in primul semestru o cifra de afaceri de 4,74 milioane de euro si un profit net de 67.000 de euro. Anul trecut, compania a realizat afaceri de 11,16 milioane de euro si un profit net de 678.000 de euro. Compania produce pluguri, semanatori si alte masini agricole. Compania este controlata de SIF Moldova si are o capitalizare de 12,5 mil. euro. Principalul actionar minoritar al companiei este fondul olandez MEI, care detine 5,2% din actiuni.
Transgaz Medias va face parte dintr-o firma care va evalua proiectul NETS
Transgaz Medias si companiile FGSZ Natural Gas Transmission (Ungaria), parte a grupului MOL, Plinacro (Croatia) si BH-Gas (Bosnia-Hertegovina) au semnat un memorandum de intelegere pentru infiintarea unei firme care va evalua fezabilitatea proiectului NETS de interconectare a retelelor de gaze din regiune. "Acest proiect este sustinut atat de guvernele tarilor participante, cat si de Comisia Europeana", spun reprezentantii Transgaz. Initial, MOL intentiona sa atraga in NETS transportatorii de gaze din Bosnia Hertegovina, Bulgaria, Austria, Croatia, Romania, Serbia si Slovenia. BH-Gas a semnat documentul in calitate de observator, iar Serbia a sustinut ca intentioneaza sa adere la Memorandum in viitorul apropiat. "Reprezentantii Bulgariei si Sloveniei au declarat ca vor lua in considerare ideea de a lucra in viitor impreuna cu ceilalti participanti", mai spun reprezentantii Transgaz.
duminică, 23 noiembrie 2008
Forumul de la Davos, sub semnul crizelor economice
In prima zi a Forumului de la Davos, strategii economici europeni si-au exprimat nemultumirea cu privire la progresele inregistrate de Europa in sensul consolidarii pozitiei de putere economica mondiala.
Mister in electrocasnice: la dobanzi la jumatate, dai aceiasi bani
Vreti sa va cumparati un frigider sau un televizor si sa platiti in rate. Unde mergeti? Normal, la magazinul care ofera cea mai scazuta rata a dobanzii. Dar, surpriza. Chiar daca pe geam scrie, sa zicem, ca dobanda este 16%, ratele sunt egale cu cele de la magazinele unde dobanda es
te de doua ori mai mare. Cum asa? Ziarul Financiar a incercat sa dezlege misterul ratelor egale la dobanzi diferite de la simplu la dublu.
Piata romaneasca de produse electronice si electrocasnice a explodat la sfarsitul anului trecut, datorita sistemelor de rate pe care fiecare dintre companiile prezente pe piata le-au propus clientilor. Diferenta intre aceste companii a fost facuta scadenta creditului si dobanda oferita. Mai exact, de ceea ce promoveaza aceste companii prin termenul de "dobanda".
Dobanda care aduce clientii
O prima intrebare apare din start, fara sa mai fie comparate ratele. Cum este posibil astfel ca acelasi indicator - "dobanda" - sa varieze intre 16% si 35% ? Unele magazine lucreaza cu banci din Romania si altele cu banci din Statele Unite?
Raspunsul: nu pentru toata lumea, voit sau nu, dobanda inseamna acelasi lucru. Astfel, desi aproape toate magazinele anunta ca sistemele lor de rate poarta o dobanda de x%, in fapt fiecare se refera la un alt indicator. Cel care-i convine mai mult, cel care face sa-i treaca pragul cat mai multi clienti.
Inventia dobanzii "reale"
Mai intai, un mic calcul. Daca luati imprumut 100 de lei, pe un an de zile, la o dobanda de 40% si rambursati si banii si dobanda la sfarsitul anului, platiti in total, evident, 140 de lei. Deci ati platit in plus - dar, atentie, la sfarsitul anului- exact 40 de lei -dobanda stabilita.
Dar de obicei platile se fac lunar (si toate aceste magazine de electrocasnice folosesc aceast tip de rambursare). In cazul celor 100 de lei luati ca imprumut la inceputul anului, daca decideti sa-i restituiti lunar, veti plati in total - atentie, de-a lungul intregului an -121,6 lei (vezi tabelul 3 alaturat). Rata lunara find suma dintre suma imprumutata/12 si dobanda la suma ramasa de rambursat (care se reduce in fiecare luna cu 1/12), se micsoreaza de la luna la luna.
Si iata ca platiti in plus "doar" 21,6 lei fata de suta de lei imprumutata. Aceasta suma, impartita la suma imprumutata, a fost definita de comercianti ca o dobanda "reala".
Care este situatia pe teren?
Exista, pe de o parte, cei care care anunta o dobanda annuala (sau dobanda la sold) variind intre 31% si 35% pe an, cum este cazul Altex si Domo.
Ceilalti anunta "dobanda reala" sau, mai sofisticat, "rata procentuala anualizata".
Adica suma totala pe care o plateste in plus cineva care ia un credit, fara a lua in calcul faptul ca platile sunt facute in avans.
In acest caz, valoarea anuntata de companiile respective variaza intre 16% si 25%, sensibil mai scazuta, normal, decat in cazul primelor companii. Altex, Amadeus si Domo folosesc ca denumire comerciala pentru termenul de "dobanda reala", in timp ce Flanco o numeste "rata procentuala anualizata".
La Flanco, alt termen
Avand in vedere datele prezentate pana acum pentru care dintre cele doua tipuri de "dobanzi" ati opta in momentul in care v-ati decis sa va cumparati un produs electronic sau electrocasnic in rate ? Invariabil, veti opta pentru o "dobanda reala" intre 16-25%. Dar dupa cum v-am spus, lucrurile nu sunt chiar asa de simple cum par.
Cea mai mare retea de magazine specializate de produse electronice si electrocasnice din punctul de vedere al vanzarilor, Flanco, este singura care nu mentioneaza de loc cuvantul dobanda in promovarea sistemelor sale de credit, ci o "rata procentuala anualizata" de 21%.
"Noi folosim in comunicarea un termen specific, RPA - rata procentuala anualizata. Acest termen destul de nespecific Romaniei, descrie mai precis tipul de dobanda pe care o calculam. RPA este rata de crestere a principalului finantat pe termen de un an. Pe intelesul tuturor, un RPA de 21%, inseamna ca pentru un produs care are pretul de raft 100 lei, intr-un an un client plateste pe o oferta de rate 121 lei, adica 21% mai mult. Credem ca aceasta este o maniera foarte sincera si corecta de a informa clientul, deoarece unii ofertanti prezinta acest RPA ca pe o "dobanda", ori dobanda la sold este un termen financiar diferit", spune Marius Ghenea, directorul general al Flanco.
Astfel, in cazul unui credit de 10 milioane de lei cu avans zero, rambursabil intr-un an, valoarea unei rate lunare la magazinele Flanco este de 1.089.000 lei, si include un comision de administrare si colectare rate credit (8%). Banca cu care lucreaza Flanco este Banca tiriac.
te de doua ori mai mare. Cum asa? Ziarul Financiar a incercat sa dezlege misterul ratelor egale la dobanzi diferite de la simplu la dublu.
Piata romaneasca de produse electronice si electrocasnice a explodat la sfarsitul anului trecut, datorita sistemelor de rate pe care fiecare dintre companiile prezente pe piata le-au propus clientilor. Diferenta intre aceste companii a fost facuta scadenta creditului si dobanda oferita. Mai exact, de ceea ce promoveaza aceste companii prin termenul de "dobanda".
Dobanda care aduce clientii
O prima intrebare apare din start, fara sa mai fie comparate ratele. Cum este posibil astfel ca acelasi indicator - "dobanda" - sa varieze intre 16% si 35% ? Unele magazine lucreaza cu banci din Romania si altele cu banci din Statele Unite?
Raspunsul: nu pentru toata lumea, voit sau nu, dobanda inseamna acelasi lucru. Astfel, desi aproape toate magazinele anunta ca sistemele lor de rate poarta o dobanda de x%, in fapt fiecare se refera la un alt indicator. Cel care-i convine mai mult, cel care face sa-i treaca pragul cat mai multi clienti.
Inventia dobanzii "reale"
Mai intai, un mic calcul. Daca luati imprumut 100 de lei, pe un an de zile, la o dobanda de 40% si rambursati si banii si dobanda la sfarsitul anului, platiti in total, evident, 140 de lei. Deci ati platit in plus - dar, atentie, la sfarsitul anului- exact 40 de lei -dobanda stabilita.
Dar de obicei platile se fac lunar (si toate aceste magazine de electrocasnice folosesc aceast tip de rambursare). In cazul celor 100 de lei luati ca imprumut la inceputul anului, daca decideti sa-i restituiti lunar, veti plati in total - atentie, de-a lungul intregului an -121,6 lei (vezi tabelul 3 alaturat). Rata lunara find suma dintre suma imprumutata/12 si dobanda la suma ramasa de rambursat (care se reduce in fiecare luna cu 1/12), se micsoreaza de la luna la luna.
Si iata ca platiti in plus "doar" 21,6 lei fata de suta de lei imprumutata. Aceasta suma, impartita la suma imprumutata, a fost definita de comercianti ca o dobanda "reala".
Care este situatia pe teren?
Exista, pe de o parte, cei care care anunta o dobanda annuala (sau dobanda la sold) variind intre 31% si 35% pe an, cum este cazul Altex si Domo.
Ceilalti anunta "dobanda reala" sau, mai sofisticat, "rata procentuala anualizata".
Adica suma totala pe care o plateste in plus cineva care ia un credit, fara a lua in calcul faptul ca platile sunt facute in avans.
In acest caz, valoarea anuntata de companiile respective variaza intre 16% si 25%, sensibil mai scazuta, normal, decat in cazul primelor companii. Altex, Amadeus si Domo folosesc ca denumire comerciala pentru termenul de "dobanda reala", in timp ce Flanco o numeste "rata procentuala anualizata".
La Flanco, alt termen
Avand in vedere datele prezentate pana acum pentru care dintre cele doua tipuri de "dobanzi" ati opta in momentul in care v-ati decis sa va cumparati un produs electronic sau electrocasnic in rate ? Invariabil, veti opta pentru o "dobanda reala" intre 16-25%. Dar dupa cum v-am spus, lucrurile nu sunt chiar asa de simple cum par.
Cea mai mare retea de magazine specializate de produse electronice si electrocasnice din punctul de vedere al vanzarilor, Flanco, este singura care nu mentioneaza de loc cuvantul dobanda in promovarea sistemelor sale de credit, ci o "rata procentuala anualizata" de 21%.
"Noi folosim in comunicarea un termen specific, RPA - rata procentuala anualizata. Acest termen destul de nespecific Romaniei, descrie mai precis tipul de dobanda pe care o calculam. RPA este rata de crestere a principalului finantat pe termen de un an. Pe intelesul tuturor, un RPA de 21%, inseamna ca pentru un produs care are pretul de raft 100 lei, intr-un an un client plateste pe o oferta de rate 121 lei, adica 21% mai mult. Credem ca aceasta este o maniera foarte sincera si corecta de a informa clientul, deoarece unii ofertanti prezinta acest RPA ca pe o "dobanda", ori dobanda la sold este un termen financiar diferit", spune Marius Ghenea, directorul general al Flanco.
Astfel, in cazul unui credit de 10 milioane de lei cu avans zero, rambursabil intr-un an, valoarea unei rate lunare la magazinele Flanco este de 1.089.000 lei, si include un comision de administrare si colectare rate credit (8%). Banca cu care lucreaza Flanco este Banca tiriac.
Abonaţi-vă la:
Postări (Atom)
